Totul despre tratamentul de fertilitate

Pentru majoritatea oamenilor, tratamentul de fertiliate înseamnă un lucru: FIV (fertilizare in vitro). Dar cuprinde de fapt o gamă largă de proceduri pentru a avea un copil.
Acesta ar putea fi un tratament pentru cuplurile care nu au putut concepe, tratament pentru a preveni transmiterea condițiilor genetice, sau tratament pentru a păstra fertilitatea unei persoane transgender.

Poate că încercau să devină părinți fără succes mult timp.
Deci, atunci când funcționează, tratamentul fertilității se poate simți adesea ca un miracol.

În perioada aceasta, mulți oameni din întreaga lume au fost nevoiți să-și pună planurile în asteptare din cauza contextului pandemic si al distanțării sociale.

Tratamentele de fertilitate necesită vizite frecvente la medicul specialist, pentru proceduri precum ultrasunete și monitorizare.

Acest lucru poate fi greu de acceptat, având în vedere impredictibilitatea generală a tratamentului infertilității în cele mai bune perioade, mai ales dacă ați fost deja într-o călătorie lungă și dificilă până acum.

Fertilizare in vitro (VIF) 

Cel mai cunoscut tip de tratament al fertilității este FIV. Acest proces presupune fertilizarea unui ovul în afara corpului, pentru a fi implantat în pântec.

Primul copil FIV s-a născut în 1978.
De atunci, peste 8 milioane de bebeluși s-au născut ca urmare a acestui tratament [1].

FIV poate fi efectuat cu ovulul unei femei sau cu un ovul donat.
În unele cazuri, femeile și-au înghețat propriile ovuleși continuă să le folosească ulterior prin FIV. 

Pentru cuplurile de același sex, vor avea nevoie și de un donator de spermă.

Succesul FIV variază de la o persoană la alta și este afectat de situația și vârsta lor individuală. În general, cu cât ești mai în vârstă, cu atât devine mai greu.

Pentru femeile sub 35 de ani care folosesc propriul ovul, există o șansă de 3 din 10 să ducă la un copil, în timp ce pentru femeile de peste 44 de ani, 1 din 50 [2].  

Aceste cote pot fi frustrante.
O femeie și-a împărtășit călătoria parcurgând patru cicluri FET (Frozen Embryo Transfer). „A fost nevoie de aproape 18 luni de experimentare a unei defecțiuni una după alta pentru a primi de fapt un diagnostic real de infertilitate: fertilitatea inexplicabilă.”

Deoarece șansele de a avea un copil prin FIV sunt relativ reduse, femeile ajung adesea să treacă prin multe runde de tratament scump.

Acest lucru îl face un proces incredibil de stresant, pentru ei și partenerul lor.

FIV poate fi, de asemenea, o experiență de izolare. În cuvintele lui Michelle Obama, despre propria sa luptă pentru a concepe, „Ne așezăm în propria noastră durere, crezând că suntem dărâmați. Acesta este unul dintre motivele pentru care cred că este important să vorbim despre asta.” [3]

Chiar dacă tratamentul de fertilitate a ajutat la nașterea a milioane de bebeluși, există încă stigmatizare.
 Femeile pot simți că sunt învinovățite că nu au putut rămâne însărcinate în mod natural. Sau pentru faptul că rămân însărcinate prin urmarea unui tratament de fertilitate, care nu urmează procesul natural.

Ca urmare a acestor păreri nepotrivite, unele femei unele femei simt că sunt un eșec că sunt un eșec. Se simt de parcă nu au reușit să-și îndeplinească funcția biologică ,,de bază’’.
 Pe de altă parte, dacă aleg să beneficieze de tratament, simt că au mers împotriva a ceea ce este firesc.

Opțiunea de a deveni părinte ar trebui să fie deschisă tuturor. În ciuda măsurilor de distanțare socială, suntem încă norocoși să trăim într-o lume în care progresele medicale oferă șansa femeilor să aibă copii. 

Acest lucru ar trebui sărbătorit, nu stigmatizat.

[References]